Doar vise pe care punem mana in fiecare zi

Am gasit ieri pe cer calul acesta ce alerga deasupra viselor oamenilor. A venit cat sa fac un clic! si-a plecat tropaind capetele de case, acolo unde se ascund visele cand nu mai suporta sa nu fie ascultate.

Daca toti oamenii si-ar aduce aminte ca Orice si Totul incepe pe Pamant cu un vis, atunci si-ar trai in fericire propriul vis de viata. Ar fi frumos sa ne amintim cu totii ca orice casa sau gradina incepe cu un proiect intai de toate visat, si ca orice masina, masinuta, jucarie sau caiet incepe cu un vis imaginat de un om; orice agrafa a fost la inceput un gand curat, si orice ascutitoare, ochelar' de soare sau telefon cu ecran mare n-a fost la-nceput decat un vis.

Daca ne-am aminti s-ar intampla ceva ciudat de fermecator.

Am intelege atunci ca tot ce atingem este vis manifestat. Tot ce privim este un vis inghetat. Nu rece, doar adeverit suficient de mult incat sa fie "tare" si real. Tot ce mirosim sau strangem, tot ce mangaiem sau aruncam, tot ce despachetam si tastam, totul a fost la inceput un Vis.

De-aceea cred ca nu lucram cu obiecte, ci cu vise perfecte aduse in real de mainile noastre. Nu lucram in birouri, la laptopuri, cu creioane sau moushi, ci muncim cu vise aduse in real.

Tot ce atingem e un fost vis, al cuiva, adeverit astazi pentru noi. Lucram cu vise, in cel mai concret mod cu putinta.

Atingeti-va obiectele din jur: asa se simte un vis! Asa e textura unui gand! Asa e mirosul unui proiect! ACEASTA E LUMEA DE NOI VISATA PURUREA SI LA NESFARSIT!

Asa cum si piersicul din gradina mea a fost visat candva, de cineva, inmugurit in noiembrie, cu lastari noi si verzi, precum e-acum. Atinge-ti visele! Atingeti visele!